Victor Ciumac

Există viaţă şi după deznodământul alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova. Basarabia e România şi atât timp cât va bate o inimă de român, nu vom uita niciodată cine suntem şi ce avem de făcut pentru a ne reîntregi Patria. Ca român basarabean sunt mâhnit, dar înţeleg perfect cum s-a ajuns aici. Furtul miliardului $ (a produs o gaură de 12% în PIB-ul Republicii Moldova) ,valurile de corupţie endemică a guvernărilor de cumetrie (шансон), trădarea “pro-europenilor” şi a “unioniştilor” de mucava, propaganda cinică, interesele geopolitce ale Kremlinului şi sărăcia lucie din mediul rural au produs “cocktailul Molotov”, Igor Dodon Preşedinte.

La acest deznodământ au contribuit indirect prin lipsă de profesionalism, incompetenţă, necunoaştere şi populism ieftin, unii politicieni şi decidenţi de la Bucureşti, pentru care tema Basarabiei prinde contur doar la nivelul retoricii electorale. Alegerile generale din România bat la uşă […] aviz amatorilor. De asemenea, anumiţi europarlamentari divorţaţi de realitate care cred că dacă mai fac din când în când câte o excursie politică pe la Chişinău, contribuie semnficativ la întărirea parcursului european al Republicii Moldova. Efectele se văd. Pe aceştia îi asigur că ziua decontului politic va veni în 2019, la alegerile pentru Parlamentul European.

 

Cine speră că, Statele Unite ale Americii va adopta sub administraţie republicană o formă de izolaţionism în politica externă (un soi de doctrină Monroe), se înşală amarnic. Americanii nu pleacă nicăieri din Europa. Vom asista la o întărire considerabilă a Flancului Estic al NATO, iar România alături de Polonia va juca un rol extrem de important în arhitectura de securitate regională în Bazinul Extins al Mării Negre.

Am observat în spaţiul public românesc, vehicularea de către diverşi “analişti politici” care mai de care mai “pricepuţi”, faptul că alegerea republicanului Donald Trump în funcţia de Preşedinte al SUA va genera alunecarea Europei de Est în braţele Federaţiei Ruse şi că vom asista la nivelul Uniunii Europene la o creştere a partidelor naţionalist-populiste cu simpatii pro-ruse sub egida familiilor politice ale lui Marine Le pen (ENF: Europe of Nations and Freedom) şi Nigel Farage (EFD: Europe of Freedom and Direct Democracy). Cred că e o pistă falsă.
Din punctul meu de vedere, cred că vom asista la o creştere a partidelor conservatoare, euro-atlantiste, pro-americane, eurorealiste (eurosceptice soft, suveraniste, antifederaliste) şi pro NATO. Aceste partide se identifică în familia ACRE: Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa, unde Partidul Republican din Statele Unite are statutul de partener regional. Alţi parteneri regionali notabili în această familie politică sunt: Likud (Partidul Naţional Liberal Israelian al Premierului Beniamin Netanyahu) şi Partidul Liberal din Australia. În Europa centrală, unul dintre cele mai reprezentative partide din această familie politică e PiS ( Lege şi Justiţie), partidul de guvernământ din Polonia.
Aceste partide sunt în general conservatoare în plan social ( promovarea valorilor tradiţionale ) şi liberale în plan economic.
În România, prima formaţiune politică membră cu drepturi depline în Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa, a fost Partidul Noua Republică ( fondat de scriitorul Mihail Neamţu), pe lista căruia am avut onoarea să candidez la alegerile pentru Parlamentul European din 2014.

Tweet about this on TwitterShare on Facebook0Share on Google+0Share on LinkedIn0
Author :
Print

Leave a Reply